Un râu peste alt râu

 

          Demult, bătrânii de la ţară se mirau de „casele din oraşe construite unele peste altele”. După aceea au apărut drumurile, căile ferate şi autostrăzile construite, de asemenea, unele peste altele cu ajutorul podurilor, al viaductelor şi al pasajelor. Dar să vezi două râuri, unul curgând pe deasupra celuilat, mai rar…

          Este vorba despre fluviul Elba din Germania, peste care a fost construit un canal-pod ce face legătura între Mittellandkanal şi Elbe-Havel-Kanal, la 5 jm N de oraşul Magdeburg din Saxonia Superioară. Apeductul navigabil face legătura între fosta Germanie de Vest şi cea de Est.

 

Cum să identifici Steaua Polară și Carul Mic

 

          Carul Mare și Carul Mic sunt două constelații care ocupă pe bolta cerească poziții diferite în funcție de moment, de latitudinea și de longitudinea observatorului. După cum le zice și numele, seamănă cu două care, fiind foarte utile pentru orientarea în teren din următorul motiv: ne ajută să identificăm Steaua Polară.

          Aceasta a reprezentat candela vechilor navigatori și încă mai prezintă mare interes pentru călătorii și drumeții rătăciți. Steaua Polară, cunoscută drept și Steaua Nordului, se află la zenitul Polului Nord, adică deasupra acestuia. Axa de rotație a Pământului poate fi prelungită până in Steaua Polară.

Fig.1. Steaua Nordului la zenitul Polului Nord (Sursa)

 

          În consecință, mișcarea de rotație a Pământului ne este transpusă vizual pe timp de noapte prin rotirea boltei cu stelele sale în jurul Stelei Polare. (foto 2), care rămâne fixă pe cer. Ea indică Nordul geografic oricărui observator situat în emisfera nordică, nefiind vizibilă însă și din emisfera sudică.

Fig.2. Muntele Fuji într-o fotografie realizată cu expunere îndelungată. Se observă mișcarea de rotație a stelelor în jurul Stelei Polare (Sursa)

          Așadar, pentru a găsi pe boltă această stea importantă, trebuie mai întâi să găsim Carul Mare, o grupare de 7 stele, cea mai lesne de identificat dintre toți luminătorii nopții…
După aceasta, tot ceea ce avem de făcut este să luăm cele două stele din spatele carului. Distanța dintre acestea o vom multiplica de 5 ori în prelungire, intersectând astfel Steaua Polară. Aceasta apare în partea din față a Carului Mic. 

Fig.3. Carul Mare, Carul Mic, Steaua Polară și raporturile de dimensiuni dintre ele (Sursa)

 

10 hărţi ciudate despre Europa

 

          Acest articol vă prezintă o colecţie de hărţi ce abordează diferite teme, dar care sunt legate printr-o trăsătură comună: toate sunt atipice. Unele sunt ciudate, altele amuzante, însă fiecare are ceva interesant. Veţi descoperi deci şi o altă faţă a cartografiei. 

1. Proporţia oamenilor cu păr deschis la culoare

          Harta de mai sus spaţializează proporţia oamenilor cu păr deschis la culoare: blond, roşcat şi şaten deschis. Face parte dintr-un proiect foarte interesant care mai cuprinde şi alte hărţi asemănătoare: proporţia oamenilor roşcaţi, proporţia oamenilor cu ochi deschişi la culoare etc.2. Europa din punctul de vedere al spaniolilor

          Autorul acestei hărţi a realizat un atlas al stereotipurilor şi al prejudecăţilor pe care le au oamenii din anumite ţări faţă de alte regiuni geografice (continente sau ţări). Trecând peste latura de amuzament căutată în mod special de autor, lucrarea poate fi numită foarte bine ca un studiu de geografie mentală, mai exact de percepţie a spaţiului exterior. 3. Cele mai des întâlnite nume de familie

          Pentru fiecare ţară în parte este trecut cel mai comun nume. Interesante sunt asemănările dintre slavii Europei Centrale: Croaţia cu Slovacia şi Cehia cu Slovenia. Pentru România cel mai comun nume este Popescu, care înseamnă „al popii”. În Grecia, Papadopoulos înseamnă „fiu de preot” adică exact ca Popescu. În afară de acestea mai există şi alte state al căror nume de familie principal înseamnă „al lui…” (Hansen, Johansonn, Ivanov etc.). Sursa hărţii.4. Locuitorii cărei ţări europene pot bea cel mai mult?

          Autorul acestei hărţi, reddit, a realizat un chestionar prin care le cerea europenilor să răspundă la unele întrebări de genul: Care este ţara favorită?, Ce ţară îţi displace cel mai mult?, Ce ţară are cel mai prost simţ al umorului? etc. Din răspunsurile culese a realizat câte o hartă. Conform răspunsurilor la întrebarea legată de consumul de băuturi alcoolice, se pare că ruşii au ieşit campioni, urmaţi de irlandezi şi nemţi. Din fericire, din acest punct de vedere România nu sperie Europa, chiar dacă surclasează destule ţări…5. Obezitatea în Europa

          Aceasta reprezintă o hartă deformată, adică o cartogramă. Cu cât o ţară are o pondere mai mare a adulţilor obezi, cu atât apare mai umflată… Deci de aceea Marea Britanie este o grasă.Sursa hărţii.6. Reţeaua socială virtuală

          Fenomenul de socializare virtuală a luat amploare în ultimii ani, mai ales datorită facebook. La începutul anului erau mult peste 1 miliard de utilizatori social network. Harta de mai sus, realizată de facebook, nu este desprinsă din vreun film Matrix, ci arată relaţiile virtuale dintre utilizatorii de social media. Se pare că românii nu sunt chiar aşa virusaţi de acest viciu ca alte popoare (italienii). Bineînţeles, nu putem trage concluzii pripite întrucât trebuie luaţi în considerare mai mulţi factori (densitatea populaţiei, răspândirea aşezărilor, dezvoltarea economică etc.). Sursa hărţii

7. Numele fiecărei ţări în limba oficială locală

          Harta este un decupaj dintr-o hartă realizată la nivelul întregii lumi. În spatele ei stă multă muncă, cercetare şi mult ajutor din partea unor oameni de pe tot globul. 8. Dacă statele lumii ar ocupa acelaşi loc în clasamentul populaţiei şi în cel al suprafeţei…

          China (prima ca populaţie) ar fi în Rusia (prima ca suprafaţă), India (a doua ca populaţie) ar fi în Canada (a doua ca suprafaţă) etc. În Europa ar fi multe state exotice (Niger, Mali, Bolivia, Laos etc.) şi foarte puţine ţări europene ar rămâne pe continent (Norvegia, Danemarca, Islanda). Interesant este că Irlanda ocupă acelaşi loc în ierarhia populaţiei şi în cea după suprafaţă, în consecinţă şi-ar păstra locul. Sursa hărţii.9. Indicele de inteligenţă (IQ)

          Aceasta este o hartă relativă şi subiectivă. Iar când vedem cât de prost colorată este România, tragem concluzia că este cea mai proastă şi greşită hartă posibilă… 🙂 Sursa hărţii.10. Expansiunea formaţiunilor politice extremiste în Europa modernă

            Harta evidenţiază toate partidele politice anti-europeniste, care au cunoscut ascendenţă pe scena politică. Autorul le evaluează drept „naţionaliste (termen având conotaţie peiorativă), xenofobe, rasiste sau de extremă dreapta. Ciudăţenia constă în faptul că tot ceea ce este împotriva UE este catalogat prin cei mai duri termeni. Ionuţ T. 22.08.2013 

Geografia fizica

Marile insule de gunoaie

Mările şi oceanele lumii nu sunt întinderi nesfârşite de un albastru luminos, aşa cum vedem noi de pe plajă. Ele sunt marile tomberoane ale lumii, în care ajung deşeuri ce-şi aşteaptă anii spre a se descompune şi a reintra în ciclul natural. Dar până atunci, ele joacă rol de poluanţi: afectează acvafauna şi vegetaţia marină, prin modificările calitative ale apei. În mod indirect, influenţează negativ populaţia.

Poate unii vor spune că masa de gunoi oceanic este insignifiantă comparativ cu volumul apelor… Dar, când vorbim de adevărate „insule din gunoi” cam cât toată Ucraina şi România la un loc, raportul este unul destul de semnificativ…
Conform surselor bibliografice, insulele de gunoi sunt concentrări de reziduri, în proporţie de peste 90% fiind vorba de plastic. Acestea provin de pe toată suprafaţa Pământului, 80 % fiind de origine continentală (aduse de râuri sau deversate direct în mare) şi doar 20% provenind de pe nave, vase, platforme marine etc. Ajungând în mare, ele intră imediat în transportul curenţilor, care formează un circuit planetar (adică asigură legătura şi schimbul de ape între toate mările şi oceanele). Intrate în acest circuit, se acumulează într-un final în ariile de calm, de convergenţă a curenţilor marini, adică în interiorul celulelor.

Cea mai importantă, prin dimensiuni, este Marea Insulă de Gunoaie din Pacific. Ea s-a format în interiorul celulei de curenţi Ecuatorial de Nord, al Californiei şi al Pacificului de Nord, între California şi Insulele Hawaii.

Se pare că grosul de „supă de gunoaie” plutoaşte nu chiar la suprafaţă ci în stratul imediat inferior.

Totuşi, pot fi considerate aceste deşeuri oceanice ca fiind „insule”, „supe de gunoaie” sau doar nişte „acumulări răzleţe de gunoaie”?Bibliografie

http://response.restoration.noaa.gov/about/media/how-big-great-pacific-garbage-patch-science-vs-myth.html

http://voices.yahoo.com/garbage-island-video-pictures-toxic-floating-5492529.html

http://geography.about.com/od/globalproblemsandissues/a/trashislands.htm

http://www.ecology.md/md/section.php?section=fsociety&id=8580

http://www.energeia.ro/poluare/in-pacific-exista-o-insula-din-gunoaie-1392/

http://www.mindfully.org/Plastic/Ocean/Pacific-Garbage-Patch30oct07.htm